Miercuri seara: ninge serios, Maurice Ravel

Fumător înrăit, adoră mîncarea bine condimentată și vinul, are o părere proastă despre Bolero.
Prieten cu Debussy, totuşi, mai insensibil și mai pedant decît acesta.
În timpul războiului – șofer de camion, deși dorința sa era să ajungă aviator.
La sfîrșit, în urma unei operații pe creier, deși într-o primă fază se trezește din anestezie, alunecă la scurt timp într-o comă profundă din care nu-și mai revine niciodată.
Viața sa sexuală rămîne un mister.

*

*

Jack: Are you…are you real?
Christian:[Laughs] I sure hope so. I’m real, you’re real, everything that happened to you is real. The people in that church, they’re real.
Jack: And everyone else, they’re all dead too?
Christian: Everyone dies, Jack. Some before you, some long after you.
Jack: Are they all here now?
Christian: Well, there is no NOW here.
Jack: Where are we, dad?
Christian: This is the place that you all made together so that you could find one another. The most important part of your life was the time that you spent with these people. That’s why all of you are here. Nobody does it alone, Jack. You needed all of them and they needed you.
Jack: For what?
Christian: To remember and let go.

Varanasi

Se spune că în acest oraș, unul dintre cele mai vechi din lume, există focuri de incinerare aprinse de sute de ani.
Aici vin oameni din toată India, chiar și din alte locuri ale lumii, să moară, într-un pelerinaj macabru care se presupune că îi va scuti de ciclul renașterilor.

*

*

Nu mai străluceşte. Dar el ştie că nu stă gîndul unde crusta bălteşte de zoaie. Sub piele aşteaptă documentul alb, înţepenit.

the end

*

*

Afară, aproape violet. S-a încălzit şi ninsoarea paşnică şi deasă de aseară s-a transformat în ploaie.
Mă plimb fără noimă, gândindu-mă la prieteni. Câte mai inventăm doar pentru a înghiţi băutura călîie a confortului.
O explozie roşie îmi înghite capul în stomac: strada începe să vibreze, să fugă.

Sinele

Sinele este locul dureros care apare în urma ruperii contactului.

Simulare

Atenţia înăuntru distruge, în afară creează.

Înăuntru goleşte, în afară umple.

Afară nu dispare, cînd atenţia stă înăuntru. Mai degrabă dispare ceea ce era înăuntru – înmuiere a spaţiului imaginal – distincţia, discriminarea nu devine inexistentă, ci irelevantă.

Vești bune
într-o seară,
miroase a gutui
din străfundurile creierului

închide

închide cartea, închide calculatorul, încălzește bine camera, întinde-te în pat (închide ochii) și ai grijă să nu adormi.